79

apasator...
sentimentul ca nu mai ai sentimente.
de fapt...realizarea acestui lucru.
cred ca mi-am lasat sentimentele acolo, pe bordura, in ultimul 'te iubesc' pe care ti l-am spus. si nu l-ai auzit. nici nu trebuia- cred ca stiai asta. l-am scris cu un fir de iarba pe ciment. acolo au ramas toate sentimentele mele in momentul in care am inchis telefonul. mi-am sters ultimele lacrimi de iubire sincera si am plecat mai departe.
m-am mintit ca mi-e bine in bratele altcuiva. apoi am tot continuat sa caut ceea ce am avut o data. sau...sa caut... "ceva". am pierdut ideile pe care le aveam fata de relatii. m-am pierdut pe mine, cea care eram.
de aia e haos. sunt ca o nava care a deviat de la coordonatele initiale. m-am pierdut in marele ocean. daca eu nu ma pot gasi, cum m-ar putea salva "el-ul" la care sper?! trebuie sa imi recapat puterile, sa respir adanc, sa imi spun ca pot sa fac asta, apoi sa incep sa inot spre uscat.
epava. haos. neliniste. lacrimi. dorinte. ganduri. instabilitate.
degeaba caut alinare si afectiune in bratele, buzele, vorbele lor. atata timp cat plutesc pe ape necunoscute, singurul lucru pe care il fac este sa incalcesc si mai tare dezordinea din capul meu. si sa incep sa creez cate un mic scurtcircuit in capetele unora dintre ei.
si daca stiu, totusi, ca nu rezolv nimic cu alergarea asta oarba, de ce mai continui? de ce ma incapatanez sa cred ca asta e lucrul cel mai bun pe care l-as putea face? de ce nu ma pot opri?
pentru ca...in lipsa chestiei adevarate...artificialul este de multe ori acceptat. si cand nevoia de a ma simti din nou iubita devine prea mare, ma multumesc consolandu-ma cu un sarut necunoscut. nu stiu cat bine face pe termen lung...dar pe termen scurt imi este indeajuns...

78

...ar fi fost doi ani azi.

cat de multe zile au trecut, si totusi, cat de putine.

ce e iubirea pana la urma, de ce apare si dispare?

sa-i explice ca inca mai are un gram de iubire,

sa-i demonstreze ca totusi exista fericire.

incet, in minte ii apar amintiri, secvente vechi se deruleaza,

se bucura doar cu ele, pentru moment, tace si viseaza.

stii ca ma umpli de fericire atunci cand inauntru ma simt gol.

nu arunca amintirile, gandeste-te la ce-o sa fie,

toate clipele petrecute fa-le sa reinvie. 

se pare ca ai un loc in inima mea si in capul meu si te incapatanezi sa ramai acolo... nu o sa ripostez si nu o sa te alung( pentru ca am incercat, dar in zadar). poate ca e vreuna din povestile alea despre care s-a scris. sau despre care ar trebui sa se scrie.

tu mai crezi in finaluri fericite? in stele cazatoare? in... treaba asta?

77

postarea asta  a fost o minciuna. dar imi place sa ma mint uneori.

cred nu s-a terminat niciodata, de fapt... 

76

asa incurcata cum sunt, 

totusi,

"sunt o briza de vara, sunt o pasare in zbor, sunt soarele, sunt marea, sunt eu."

75

sunt unele lucruri pe care as vrea sa ti le spun. dar nu o sa o fac.
silence is golden, cica.
si tacerea-i un raspuns.
aha. am inteles. am prins mesajul. o sa incerc.